PROVOCARI PE VIITOR; POTENTIALE OBSTACOLE

Potentiale obstacole

Viitorul tehnologiei blockchain contine multe incertitudini si provocari. Desi are deja un impact puternic si incepe sa schimbe felul in care ne gandim la bani si multe alte domenii ale vietii cu care suntem obisnuiti, felul in care va fi folosit mai departe si circumstantele in care va fi adoptat raman intrebari care vor avea raspunsuri doar in viitor. Deocamdata, vom vorbi despre cateva obstacole care ar putea incetini adoptia tehnologiei blockchain.

Primul este simplul fapt ca multi oameni inca nu au fost expusi la aceste concepte, si chiar si cei care au auzit de blockchain se straduiesc sa il inteleaga. Cand un nou tip de tehnologie apare, primul obstacol pentru cei pe care ii afecteaza este cunoasterea si intelegerea. Iar in privinta tehnologiei  blockchain, un concept mult mai complex decat multe altele, va dura ceva pana cand o masa critica de oameni ajunge sa il aprecieze.

A doua provocare este una tehnica, si provine din faptul ca blockchain este o tehnologie inca noua, care necesita destul timp pentru a se maturiza. Momentan exista probleme cu viteza de tranzactionare, verificare, administrare de date si, in ciuda promisiunii securitatii ridicate, exista inca probleme cu securitatea si intimitatea. De asemenea, vor trebui depasite complexitatile de integrare. In alte cuvinte, daca blockchain va coexista cu celelalte tehnologii si organizatii, va fi necesara multa inovatie pentru a atinge acest scop. Integrarea va fi si o modalitate prin care registrele diferite vor putea comunica intre ele. Vom avea nevoie de un set de standarde, adica inginerie uniforma, criterii tehnice, metode, procese si practici, o premisa pentru orice adpotie globala de tehnologie noua.

In ceea ce priveste spatiul tehnic, dezvoltarea si folosirea registrului blockchain sunt complexe. Sunt necesare abilitati specializate pentru a programa Ethereum sau Slock.it, de exemplu. Chiar si administrarea unui portofel digital pe smartphone implica un nivel de indemanare tehnologica.

A treia si ultima provocare este o categorie care include adoptia culturala, acceptarea, reglementara si rezistenta la schimbari. Doar daca ne uitam la industria financiara, de exemplu, este clar ca atat criptomonedele, cat si blockchain-ul in sine au potentialul de a tulbura status quo-ul. E posibil ca organizatiile financiare sa fie nevoite sa accepte ceva care, in fond, le diminueaza valoarea. Adpotia de criptomonede inseamna schimbarea regulamentelor, legilor, politicilor, tratatelor si intelegerilor dintre organizatii si in cadrul tarilor separate, dar si dintre tari la nivel international. Implicand si tehnologia blockchain in toate acestea, se creeaza mari provocari in natura administrarii organizatiilor si in felul in care ele negociaza.

La extrema, noi entitati blockchain ar putea exista fara nicio autoritate si supraveghere, efectiv anuland orice control care exista astazi pentru a sprijini un ecosistem global de comert. Cultura societala si organizationala se va chinui cu adoptia naturii radicale a perturbarii pe care o aduce blockchain-ul. S-ar putea sa existe  retineri in acceptarea nivelului de schimbare de care este nevoie in multe organizatii.

Expunerea la aceste provocari este invioratoare, deoarece niciuna dintre ele nu este usor de invins. In cartea lui Kevin Kelly din 2016, “The Inevitable”, acesta povesteste despre momentul in care a fost introdusa promisiunea internetului in anii ‘90, iar multi ditre directorii carora aceasta le-a fost prezentata au neglijat-o, sustinand faptul ca aceasta nu va avea increderea consumatorilor pentru a cumpara produse sau a face online banking. S-ar putea sa fim in aceeasi situatie; sunt multe motive pentru care blockchain va fi greu de adoptat, dar si un numar serios de motive pentru care ar putea sa fie mai mare chiar decat internetul.

Riscuri in solutiile si intreprinderile din prezent

Pe termen scurt, confruntarea cu natura perturbatoare a criptomonedelor este dusa in mare parte de organizatiile financiare. Bancile, de exemplu, au profituri mari pe spatele tranzactiilor financiare. Ele sunt motivate sa exercite controlul, si nu exista multa incurajare pentru inovatia masiva si perturbatoare.

Organizatiile financiare au, de asemenea, investitii mari in infrastructura tehnologica, deci nu au un interes pentru investitii si mai mari care ar putea sa le elimine sistemele. Nu este deloc usor sa convingi milioane de actionari din ecosistemul financiar global sa schimbe ceea ce fac si sa castige mai putini bani in acest proces.

Totusi, riscul major consta in a nu face nimic. Stand in asteptare si sperand ca blockchain si criptomonedele sa fie doar o moda trecatoare ar putea fi fatal pentru o organizatie financiara. De aceea ele fac cercetari in blockchain si acesta ramane in atentia lor. Deja exista organizatii care exploreaza proiecte blockchain in mod activ, precum Bank of America, Goldman Sachs sau Mastercard. Pentru ei este mai bine sa participe decat sa se confrunte cu riscul de a deveni demodate. Cel mai probabil, de-a lungul timpului, organizatiile financiare vor evolua si vor include blockchain.

Daca lasam deoparte serviciile financiare si consultam riscul general al tehnologiei blockchain, identificam cateva zone cheie. In primul rand, exista riscul de a nu face nimic si, in acelasi timp, riscul de a face ceva. In lumea noastra, in care tehnologia si asteptarile consumatorilor cresc rapid, inactivitatea poate duce la falimentul unei afaceri sau organizatii. Aparitia ecomoniei “gig” (un sistem de piata libera in care organizatiile fac contracte cu angajati independenti pentru angajamente de termen scurt), care include, de exemplu, startup-uri precum Uber si Airbnb, a perturbat deja afaceri majore din domeniile in care activeaza.

Pe de alta parte, a actiona in legatura cu schimbarile care au loc odata cu aceasta noua tehnologie are, de asemenea, un risc. De exemplu, daca o afacere comite fonduri limitate construirii unei solutii prototip si aceasta esueaza, afacerea risca pierderi de capital, incalcari de legi ale taxelor si impozitelor sau lipsa de asigurare. Afacerile pe blockchain au si riscuri de intimitate. Desi exista criptare ca si o parte inerenta a blockchain-ului, el este deschis pentru oricine. Si desi securitatea prezinta un mare beneficiu al aceste tehnologii, acesta ramane vulnerabil in fata hackerilor si a fraudei.

Alte riscuri apar sub forma hacking-ului asupra monedelor precum Bitcoin. Aceste poate avea loc in primul rand prin cheile private/publice. Daca un hacker obtine acces la cheia ta privata (pe care este crucial ca numai proprietarul sa o cunoasca), acesta are acces la tot ceea ce detii. Mai mult, daca iti pierzi cheia privata, pierzi acces la toate fondurile digitale, deoarece aceasta este irecuperabila prin tehnologie. Al doilea hack exploateaza minerii de Bitcoin. Au fost cateva succese in a rechizitiona puterea de procesare a computerului unui miner care a pacalit reteaua blockchain sa creada ca hacker-ul este minerul care a castigat noii Bitcoin, minerul real pierzand banii care i se cuveneau.

Criminalii folosesc un atac distribuit de negare a serviciilor (distributed denial of service attack - DDOS) pentru a face exchange-uri de Bitcoin sa nu rapsunda. Atacul DDOS facut cu succes poate fi folosit pentru a profita din schimbarile in valoarea criptomonedei. In Japonia a avut loc un incident care implica un exchange de Bitcoin numit Mt. Gox. La un moment dat aceasta administra 70% din toate tranzactiile globale cu Bitcoin, iar in 2014, acesta a suspendat trading-ul, si-a inchis site-ul si a falimentat. Au anutat ca lipseau Bitcoin in valoare de $450 milioane, si desi unii au fost recuperati, pierdera a fot atribuita furtului direct din portofelul digital Mt. Gox.

Alt incident a fost prima explorare formala a organizatiei distribuite autonome (Distributed Autonomous Organization - DAO). O organizatie distribuita autonoma ofera notiunea perturbatoare de organizatie fara conducere, fara ierarhie si fara o locatie sau un sediu specific. Ca si o organizatie activata de blockchain, DAO sustinea ca era complet transparenta. Totul se facea prin cod, care putea fi vazut si verificat de oricine. DAO a fost intentionata sa opereze ca si o platforma care impartea fonduri in Ether (ETH) catre diverse proiecte, si pana in mai 2015, stransese peste $150 milioane de la 11,000 de investitori. In iunie 2016, utilizatorii au exploatat o vulnerabilitate in codul DAO care le-a permis sa fure o treime din acele fonduri. Unele eforturi de a recupera banii au avut succes, desi au fost controversate. Aceasta exploatare a fost oarecum folositoare deoarece invatand din greseli, platforma Ethereum s-a dezvoltat.

Arta inovatiei este un risc. Totusi, pentru orice intreprindere, riscul este pretul platit pentru a face afaceri, iar riscurile mari pot duce la castiguri si mai mari, cel putin pentru acele organizatii care se angajeaza sa invete despre tehnologia blockchain, sa experimenteze cu ea, sa participe la inovatie si care sunt in locul potrivit la momentul potrivit. In secolul nostru, abilitatea de a fi agil in privinta riscurilor va fi o calitate definitorie a celor care castiga si a celor care esueaza.

Echipa Tradesilvania Nu uita! Azi poti cumpara peste 16 monede digitale pe platforma de exchange Tradesilvania.